Rambursarea TVA din 2026: cele 14 situații de risc care aduc inspecția înainte de bani

Ce s-a schimbat la 28 septembrie 2026

Până acum, „riscul de rambursare necuvenită” avea trei definiții în lege, toate legate de fapte deja constatate: documente primite de la alte instituții, fapte cu elemente de infracțiune găsite la un control, diferențe de peste 10% și cel puțin 50.000 lei stabilite la o inspecție ulterioară (art. 169 alin. (4) lit. a)–c) din Codul de procedură fiscală). OUG nr. 38/2026 a adăugat litera d): „alte situații stabilite prin ordin al președintelui A.N.A.F.”. Ordinul a venit pe 21 septembrie 2026, OPANAF nr. 1.123/2026, și a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 823 din 28 septembrie 2026.

Ordinul modifică procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare (OPANAF nr. 352/2022) și îi adaugă anexa nr. 6, cu 14 situații care se verifică la fiecare decont cu opțiune de rambursare. Nu mai e nevoie de o constatare prealabilă: compartimentul care analizează decontul se uită în bazele de date pe care ANAF le are deja (e-Factura, e-Case de marcat, cazierul fiscal, registrul inactivilor, declarațiile depuse) și bifează.

Se aplică din prima zi: deconturilor pentru luna august 2026 și trimestrul III 2026 și tuturor deconturilor care erau în curs de soluționare la 28 septembrie, cu excepția celor trimise deja la inspecție (art. III din ordin). Decontul pe septembrie, depus până pe 26 octombrie, trece deja prin noua sită.

Cum se soluționează un decont cu opțiune de rambursare

Regula de bază nu s-a schimbat. Potrivit art. 169 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, TVA cerută la rambursare „se rambursează de organul fiscal central, cu efectuarea, ulterior, a inspecției fiscale”. ANAF analizează documentar, emite decizia de rambursare sub rezerva verificării ulterioare, plătește sau compensează, iar inspecția poate veni mai târziu, dacă analiza de risc o cere (alin. (8)).

Excepția e inspecția fiscală anticipată: banii vin după control. Cazurile sunt în alin. (2) pentru contribuabilii mari și mijlocii și în alin. (3) pentru toți ceilalți:

Cele 14 situații noi intră în rândul al doilea. Ele nu creează un caz nou de inspecție anticipată; definesc ce înseamnă „risc”.

Trei lucruri de ținut minte înainte de a bifa opțiunea:

• Soldul negativ de cel mult 5.000 lei nu poate fi cerut la rambursare; se reportează obligatoriu în decontul următor (art. 303 alin. (7) din Codul fiscal).
• Decontul depus după termen nu se mai soluționează ca cerere de rambursare: suma se preia în decontul perioadei următoare (art. 169 alin. (5) CPF), iar ANAF te notifică să o reporți (pct. 33 alin. (2^1) din procedură).
• Termenul de soluționare e de 45 de zile de la depunere (art. 77 alin. (1) CPF). Dacă e nevoie de inspecție, termenul devine cel mult 90 de zile, iar ANAF trebuie să te anunțe în 5 zile de la finalizarea analizei de risc (alin. (5)). Perioadele în care inspecția e suspendată nu se numără (pct. 68 alin. (1^1)).

Tot ordinul din septembrie a lungit și etapa de analiză preliminară a decontului: de la 5 la 15 zile lucrătoare de la depunere (pct. 39 alin. (2)), pentru că acum compartimentul are 14 verificări în plus.

Cele 14 situații, pe grupe

Textul anexei folosește de mai multe ori cuvântul „semnificativ”, fără praguri numerice. Pragurile rămân la aprecierea compartimentului, iar referatul motivat care te înscrie în baza de date specială trebuie să cuprindă analiza care a dus la încadrare (pct. 10 lit. d) din procedură). Grupele de mai jos sunt ale noastre; numerotarea e cea din anexă.

A. Oamenii din spatele firmei (situațiile 1–4)

B. Comportamentul decontului (situațiile 5–7)

C. Starea și disciplina firmei (situațiile 8–11)

D. Ce vede ANAF în e-Factura și e-Case (situațiile 12–13)

Pentru situațiile 12 și 13, mecanismul e același cu cel din decontul precompletat RO e-TVA: ANAF compară decontul tău cu propriile date. Diferențele care au explicație (TVA la încasare, facturi stornate, achiziții intracomunitare) nu sunt probleme, dar trebuie să le poți arăta pe loc.

E. Furnizorii tăi (situația 14)

Situația 14 se bifează dacă cel puțin un furnizor din care provine „o proporție semnificativă” a TVA deductibile din decont se află în oricare dintre 11 stări:

• a) figurează în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită;
• b) figurează în baza de date a persoanelor în lichidare voluntară sau insolvență;
• c) are în cazierul fiscal fapte sancționate ca infracțiuni;
• d) nu a depus D300, D394, D390 sau D406 pentru perioada din care provine suma cerută;
• e) are TVA din e-Factura și e-Case semnificativ mai mare decât TVA colectată declarată (situația 12, aplicată lui);
• f) e în insolvabilitate, insolvență, reorganizare, faliment sau prevenire a insolvenței;
• g) are obligații fiscale restante reprezentând TVA;
• h) e în Registrul contribuabililor inactivi sau în Registrul persoanelor cu înregistrarea în scopuri de TVA anulată;
• i) a fost înregistrat sau reînregistrat în scopuri de TVA în ultimele 6 luni și are altă perioadă fiscală decât luna;
• j) e persoană afiliată cu firma care cere rambursarea;
• k) a fost înființat cu mai puțin de 6 luni înaintea decontului analizat.

Aici se mută cea mai mare parte a riscului. Nu răspunzi de declarațiile furnizorului, dar rambursarea ta depinde de ele. Dintre cele 11 stări, câteva se văd public: codul de TVA anulat și inactivitatea fiscală (lit. h), insolvența (lit. f) și, cu limitele listelor ANAF, restanțele (lit. g). Le poți verifica pentru fiecare furnizor mare în verificatorul de firmă după CUI: starea TVA la o dată aleasă, inactivitatea, insolvența, datele de bilanț. Nedepunerea declarațiilor (lit. d) și prezența în bazele de date speciale (lit. a) și b)) nu sunt publice. Pentru ele contează concentrarea: cu cât un singur furnizor cântărește mai mult în TVA ta deductibilă, cu atât soarta rambursării tale depinde de disciplina lui.

Litera j) merită o frază separată. Dacă firma-mamă din Germania îi facturează SRL-ului românesc servicii cu TVA românească, printr-un sediu fix sau prin propria înregistrare, și acele facturi aduc o parte semnificativă din TVA deductibilă, situația 14 se bifează la fiecare decont. Nu e o acuzație; e un semnal care duce la inspecție anticipată.

Ce se întâmplă când o situație se bifează

1. Compartimentul de specialitate analizează decontul și constată situația (pct. 50 alin. (1) la contribuabilii mari și mijlocii, pct. 60 alin. (1) la ceilalți).
2. Întocmește un referat motivat, aprobat de conducătorul structurii, și înscrie firma în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită (pct. 8 alin. (2), pct. 10 lit. d)).
3. Decontul se soluționează după inspecție fiscală anticipată (pct. 50 alin. (3), pct. 60 alin. (3)). Zilnic, compartimentul trimite inspecției un borderou cu deconturile încadrate astfel (pct. 63).
4. Dacă decizia de rambursare fusese deja emisă, dar decontul era încă „în curs de soluționare” (până la prima compensare sau restituire, pct. 35), decizia se desființează în baza art. 94 alin. (2) CPF (pct. 21 alin. (4)). Primești o „Decizie privind desființarea Deciziei de rambursare a TVA”, contestabilă în 45 de zile (art. 270 CPF). Dacă ești înrolat în SPV, actele vin acolo (pct. 43 alin. (3)).
5. Inspecția anticipată acoperă doar perioadele care au generat soldul cerut (art. 169 alin. (9) CPF). Se extinde la alte perioade numai dacă apar indicii de nereguli (alin. (10)).
6. La următorul decont cu opțiune, compartimentul verifică dacă mai ești în vreuna dintre situații și propune menținerea sau radierea din baza de date (pct. 15^1). Radierea se face când nu te mai regăsești în nicio situație din anexă (pct. 16 alin. (2) lit. d)).

Înscrierea în baza de date nu e o sancțiune și nu se comunică separat. O afli din durata soluționării și din avizul de inspecție.

Exemplu: un furnizor care nu depune D300

O firmă din Cluj produce ambalaje și le exportă. Perioada fiscală e luna. În decontul pentru august 2026, depus pe 25 septembrie:

Furnizorul principal de carton, cu facturi de 420.000 lei plus TVA de 88.200 lei, aduce 70% din TVA deductibilă. În septembrie, acest furnizor nu a depus decontul D300 pentru iulie și nici pe cel pentru august. ANAF vede asta în propria evidență; firma din Cluj, nu.

Până la 28 septembrie 2026, decontul firmei ar fi fost soluționat după analiza documentară, cu inspecție ulterioară eventuală. Acum se bifează situația 14 lit. d). Rezultatul:

• firma intră în baza de date specială, iar decontul merge la inspecție fiscală anticipată pe perioada august 2026;
• termenul de soluționare crește de la 45 la cel mult 90 de zile: banii pot veni cel mai devreme în jurul datei de 24 decembrie 2026, nu pe 9 noiembrie;
• dacă firma finanțează așteptarea dintr-o linie de credit cu 9% pe an, cele 45 de zile în plus costă 126.000 × 9% × 45 / 365 = 1.398 lei;
• dacă ANAF depășește cele 90 de zile, firma poate cere dobândă de 0,02% pe zi (art. 182 CPF): 126.000 × 0,02% = 25,20 lei pe zi, din ziua a 91-a. Dobânda se acordă doar la cerere.

Ce ar fi putut face firma din Cluj înainte de 25 septembrie: să verifice furnizorul în registrele publice (cod de TVA valid, neinactiv, fără insolvență), să ceară contractual furnizorilor mari dovada depunerii decontului, sau, dacă nu are nevoie urgentă de bani, să reporteze soldul o lună și să ceară rambursarea când situația furnizorului se lămurește. Opțiunea de rambursare nu e obligatorie: soldul se poate reporta oricât.

Suma reală nu se schimbă. Dacă facturile sunt corecte și marfa a fost livrată, inspecția confirmă cei 126.000 lei. Costul riscului e timpul.

Lista de verificare înainte să bifezi opțiunea de rambursare

1. Soldul e peste 5.000 lei și decontul se depune în termen, altfel suma se reportează oricum.
2. D394, D390 și D406 sunt depuse pentru toate perioadele cu termen expirat, inclusiv cele „pe zero”. Verifică recipisele, nu memoria.
3. TVA colectată din decont se potrivește cu e-Factura și e-Case; diferențele (TVA la încasare, stornări, avansuri) sunt listate pe un singur document.
4. TVA deductibilă internă are corespondent în facturile transmise de furnizori în e-Factura. Facturile care lipsesc din sistem se cer furnizorului înainte de decont.
5. Furnizorii care aduc peste 20–25% din TVA deductibilă au codul de TVA valid, nu sunt inactivi, nu sunt în insolvență; pentru cei afiliați sau înființați de mai puțin de 6 luni, documentația tranzacției e completă.
6. Regularizările și corecțiile din perioadă au fiecare o explicație scrisă și documentul-suport.
7. Creșterea sumei față de deconturile anterioare are o cauză demonstrabilă (contract de export, factură de investiție, stoc).
8. Cazierul fiscal al firmei, al asociaților și al administratorilor e curat; la schimbarea administratorului, se cere din nou.
9. Firma are mai puțin de 6 luni sau e la primul decont cu opțiune: planifică fluxul de numerar pe 90 de zile și pregătește dosarul de inspecție (contracte, facturi, dovezi de plată, documente de transport) înainte de a depune.
10. Dacă renunți: poți retrage cererea de rambursare prin notificare până la comunicarea deciziei (art. 303 alin. (8) Cod fiscal) și preiei soldul în decontul următor.

Cine depune lunar deconturi cu sume negative poate face verificările 2–5 ca rutină, în ziua reconcilierii decontului. Pe pagina decontului de TVA (D300) e descrisă rutina noastră lunară; inspecțiile și contestațiile le tratăm separat, inclusiv contestația deciziei de desființare.

Firmele străine înregistrate în scopuri de TVA

Procedura nu face excepție pentru nerezidenți și adaugă o verificare în plus. Când decontul e depus prin reprezentant fiscal, pct. 37^1 din procedură cere ca condițiile de la art. 169 să fie verificate „atât pentru persoana impozabilă nestabilită în România, cât și pentru reprezentantul fiscal desemnat”. Un reprezentant cu probleme proprii în cazierul fiscal sau în bazele de date speciale trage după el toți clienții.

Situațiile care contează cel mai des la o firmă străină:

Primul decont cu opțiune de rambursare. O firmă din Italia, înregistrată direct în scopuri de TVA în România în iunie 2026 pentru un depozit de distribuție, cere rambursare pentru TVA la achizițiile locale din primul trimestru de activitate. Dacă nu e încadrată la contribuabili mari sau mijlocii, decontul merge la inspecție anticipată prin simplul fapt că e primul (art. 169 alin. (3) lit. d)). Situația 11 (firmă înființată cu mai puțin de 6 luni în urmă) nu se aplică unei firme italiene care există din 2015; dar dacă societatea a fost înființată special pentru România, se bifează și ea. Noua definiție de la pct. 58 alin. (3) spune că și primul decont după o reînregistrare sau după o renunțare la opțiune se tratează ca „primul decont”.

D390 și D406 nedepuse (situația 8). Nerezidenții depun D390 pentru livrările și achizițiile intracomunitare și D406 SAF-T în structura redusă; D394 doar dacă au tranzacții în România cu persoane înregistrate în scopuri de TVA. Perioada de grație SAF-T te scutește de amendă, nu înseamnă că declarația nu e așteptată: la data decontului cu opțiune, o D406 cu termen expirat și nedepusă poate bifa situația 8.

Diferențe față de e-Factura (situațiile 12 și 13). De la 1 ianuarie 2026, furnizorii români transmit în RO e-Factura facturile emise către nerezidenții înregistrați în scopuri de TVA (articolul nostru despre e-Factura pentru nerezidenți are temeiul). Dacă firma străină deduce TVA de pe facturi primite pe e-mail, pe care furnizorul nu le-a transmis în sistem, situația 13 se bifează. La TVA colectată, nerezidentul fără sediu fix raportează în e-Factura doar facturile B2B; vânzările B2C nu apar în sistem, așa că TVA colectată din decont e de regulă mai mare, nu mai mică, decât ce vede ANAF, iar situația 12 nu se bifează.

Furnizorul afiliat (situația 14 lit. j)). Grupurile care își facturează între ele servicii cu TVA românească intră sistematic în situația 14. Documentația tranzacțiilor intragrup, cu prețul și substanța serviciului, trebuie să fie gata înainte de primul decont cu opțiune.

Codul de TVA anulat în timpul soluționării. Punctul 82^1, nou, răspunde unei probleme vechi: dacă firma străină rămâne fără cod de TVA în timp ce decontul cu opțiune e în curs, suma negativă se poate restitui pe procedura generală de restituire (OMFP nr. 1.899/2004), cu condiția ca firma să declare că a încetat activitatea economică în România. Până acum, suma rămânea blocată până la o eventuală reînregistrare.

Pentru firmele străine, cea mai bună protecție e aceeași ca pentru cele românești: declarațiile depuse la zi, reconcilierea cu e-Factura înainte de decont și un dosar de inspecție pregătit, nu improvizat. Cine abia se înregistrează găsește obligațiile lunare în ghidul TVA pentru firmele străine.

Ce rămâne neschimbat și ce urmează

Rambursarea cu inspecție ulterioară rămâne regula, suma de rambursat nu se micșorează prin încadrarea la risc, iar dobânda pentru întârziere se datorează în continuare după termenul de 45 sau 90 de zile. Ce s-a schimbat e că ANAF are acum voie să decidă inspecția anticipată din birou, pe baza propriilor baze de date, înainte să te întrebe ceva.

Pragurile „semnificativ” vor căpăta contur în practică, prin referatele compartimentelor și, dacă apar abuzuri, prin contestații. Dacă ai primit un aviz de inspecție pentru un decont cu opțiune de rambursare sau o decizie de desființare a rambursării, verificăm împreună în care dintre cele 14 situații te-a încadrat ANAF și ce documente închid inspecția repede. Dacă nu ai depus încă decontul, lista de mai sus e locul de pornire.