Ce face ANAF când nu depui decontul
Decontul de TVA (formularul 300) se depune până pe 25 ale lunii următoare perioadei fiscale. Dacă termenul trece fără decont, ANAF nu mai așteaptă o inspecție ca să stabilească suma. Din 3 septembrie 2026, când a fost publicat OPANAF nr. 1.022/2026 în Monitorul Oficial nr. 745, există o procedură standard, construită pe datele pe care ANAF le are deja: decontul precompletat RO e-TVA, facturile din RO e-Factura și bonurile din casele de marcat electronice.
Temeiul e art. 107 din Codul de procedură fiscală. Alin. (1) spune că nedepunerea declarației de impunere „dă dreptul organului fiscal să procedeze la stabilirea din oficiu a creanțelor fiscale prin decizie de impunere”, dar nu mai devreme de 15 zile de la înștiințarea contribuabilului. Ordinul fixează pașii, formularele și, mai ales, formula de calcul.
Procedura se aplică de la decontul pentru iulie 2024 (art. 6 din ordin). Un decont nedepus în 2024 sau 2025 poate primi deci acum o decizie. Nu se aplică perioadelor care au trecut deja printr-o inspecție fiscală sau printr-o verificare documentară și nici contribuabililor declarați inactivi (pct. 4 din procedură).
Cum calculează ANAF suma
Pct. 19 din procedură are patru pași:
- ANAF ia totalul TVA colectate din sursele pe care le are.
- Ia totalul TVA deductibile din aceleași surse.
- Reduce TVA deductibilă cu 50%.
- Calculează diferența dintre TVA colectată și TVA deductibilă redusă.
Pe scurt: TVA din oficiu = TVA colectată − 50% × TVA deductibilă. Dacă rezultatul e negativ sau sub 20 de lei, ANAF nu emite decizie (pct. 22). Peste 20 de lei, emite decizia de impunere din oficiu pe formularul 192. Suma e stabilită sub rezerva verificării ulterioare (pct. 5): o inspecție o poate schimba mai târziu, în orice sens.
Reducerea de 50% nu are legătură cu cât TVA ai putea deduce de fapt. Funcționează ca un cost al nedepunerii: cu cât ai mai multe achiziții cu TVA, cu atât suma din decizie se îndepărtează de ce datorezi.
Exemplu: cât plătești în plus
O firmă din București, cu perioadă fiscală lunară, nu depune decontul pentru august 2026. Termenul era vineri, 25 septembrie 2026. În e-Factura și în decontul precompletat, ANAF vede:
| Sumă | |
|---|---|
| TVA colectată pe facturile emise în august | 42.000 lei |
| TVA deductibilă pe facturile primite în august | 30.000 lei |
| TVA reală de plată (42.000 − 30.000) | 12.000 lei |
| TVA deductibilă redusă cu 50% | 15.000 lei |
| TVA din decizia din oficiu (42.000 − 15.000) | 27.000 lei |
Decizia cere cu 15.000 de lei mai mult decât datorează firma, adică exact jumătatea de TVA deductibilă pe care ANAF a lăsat-o deoparte. Suma trebuie plătită până la termenul de la art. 156: pe 5 ale lunii următoare, dacă decizia e comunicată între 1 și 15 ale lunii, sau pe 20, dacă e comunicată între 16 și sfârșitul lunii.
Să presupunem că firma își rezolvă situația și depune decontul pe 24 decembrie 2026, la 90 de zile după termen, în cele 60 de zile de la comunicarea deciziei. Decizia se anulează, iar firma datorează cei 12.000 de lei reali plus accesoriile pentru cele 90 de zile:
- dobândă: 12.000 × 0,02% × 90 = 216 lei (art. 174);
- penalitate de întârziere: 12.000 × 0,01% × 90 = 108 lei (art. 176);
- amenda pentru nedepunerea declarației: între 500 și 1.000 de lei la o firmă mică (art. 336 alin. (2) lit. d)), între 1.000 și 5.000 de lei la contribuabilii mijlocii și mari.
Accesoriile se calculează la TVA reală, nu la suma din decizie. Poți verifica cifrele pentru propria situație în calculatorul de dobânzi și penalități.
Dacă firma lasă să treacă cele 60 de zile, decontul depus după aceea nu se mai prelucrează. Rămân cei 27.000 de lei din decizie, iar diferența de 15.000 de lei se mai poate recupera doar printr-o contestație depusă la timp.
Calendarul, de la termenul decontului la ziua 60
| Momentul | Ce se întâmplă | Temei |
|---|---|---|
| 25 ale lunii următoare perioadei | Termenul legal al decontului 300 | art. 323 Cod fiscal |
| Cel mult 2 zile lucrătoare după termen | ANAF întocmește lista persoanelor care nu au depus (L0) | pct. 7 din procedură |
| Comunicarea notificării | Primești notificarea privind nedepunerea, cu dreptul de a fi ascultat; aici începe termenul de 15 zile | art. 107 alin. (1)–(2) CPF |
| Dacă nu te prezinți la audiere | Primești o a doua invitație | art. 9 CPF, procedura |
| După cele 15 zile | ANAF calculează suma și emite decizia pe formularul 192 | pct. 19–23 din procedură |
| Ziua 0: comunicarea deciziei | Decizia e titlu de creanță; plata până pe 5 sau pe 20 ale lunii următoare | art. 156 alin. (2) lit. d) CPF |
| Ziua 45 | Ultima zi pentru contestație | art. 270 alin. (1) CPF |
| Ziua 60 | Ultima zi în care decontul depus anulează decizia | art. 107 alin. (5) CPF, pct. 27 |
| După ziua 60 | Decontul nu se mai prelucrează; rămâne suma din decizie | art. 107 alin. (5) CPF (decădere) |
Pentru firmele înrolate în Spațiul Privat Virtual, notificarea și decizia se comunică prin SPV (pct. 6 din procedură). Termenele curg de la comunicare, chiar dacă nimeni nu deschide mesajul. La firmele care își schimbă contabilul sau la cele cu administratorul în străinătate, SPV-ul necitit e cel mai frecvent motiv pentru care o decizie ajunge să fie plătită integral.
Depui decontul sau contești?
În majoritatea cazurilor, depui decontul, cât mai repede. Decizia se anulează la data depunerii, fără nicio procedură de soluționare, iar ANAF emite decizia de anulare pe formularul 193. Nu trebuie să aștepți decizia ca să depui: un decont depus după notificare, dar înainte de decizie, oprește procedura de la început.
Contestația, în 45 de zile de la comunicare, are sens în puține situații:
- nu poți reconstitui decontul la timp, de exemplu pentru că evidența contabilă lipsește sau e la un contabil care nu o predă;
- ANAF a inclus facturi care nu sunt ale firmei sau care au fost stornate;
- perioada nu intra în procedură: fusese deja inspectată ori verificată documentar sau firma era inactivă.
Nu te baza pe contestație ca rezervă după ce trec cele 60 de zile: termenul ei se termină primul. Cine ratează ziua 45 și ziua 60 plătește suma din decizie.
Dacă ai primit deja o decizie și nu ești sigur ce cale ai, ne uităm pe ea împreună cu datele din SPV. Contestațiile și inspecțiile le tratăm în serviciul de inspecție fiscală și contestații.
Firmele străine înregistrate în scopuri de TVA
Procedura nu face excepție pentru nerezidenți. Orice persoană înregistrată în scopuri de TVA care avea obligația să depună decontul 300 intră în ea, fie că e înregistrată direct, prin reprezentant fiscal sau prin sediu fix. Diferența e în ce vede ANAF, pentru că formula folosește doar datele din sistemele electronice.
Distribuitorul cu vânzări B2B în România. O firmă germană aduce marfă din propriul depozit din Germania și o vinde retailerilor români. În septembrie facturează 300.000 de lei plus TVA de 21%, adică 63.000 de lei TVA colectată, raportată în e-Factura. Transferul mărfii din Germania e o achiziție intracomunitară cu taxare inversă: TVA se colectează și se deduce în același decont și nu apare în e-Factura. Achizițiile locale sunt chiria depozitului și transportul, 20.000 de lei plus 4.200 de lei TVA.
TVA reală de plată e 63.000 − 4.200 = 58.800 de lei. Suma din oficiu e 63.000 − 2.100 = 60.900 de lei. Diferența e mică, pentru că firma are puțină TVA deductibilă vizibilă. Problema e alta: firma datorează oricum aproape toată TVA colectată, iar dobânzile curg de la termenul decontului, nu de la data deciziei.
Vânzătorul B2C dintr-un depozit din România. O firmă poloneză vinde online consumatorilor români din stocul ținut aici. Vânzările către persoane fizice nu trec prin e-Factura la o firmă nerezidentă fără sediu fix, iar vânzarea online plătită prin transfer sau card online nu trece, de regulă, prin casa de marcat. ANAF vede puțină TVA colectată sau deloc, calculul iese sub 20 de lei și nu se emite nicio decizie. Asta nu înseamnă că obligația a dispărut. După 6 luni fără decont (2 trimestre, la perioada trimestrială), art. 316 alin. (11) lit. d) din Codul fiscal duce la anularea codului de TVA, iar TVA datorată rămâne de stabilit la o inspecție, cu accesorii de la fiecare termen ratat.
Exportatorul sau furnizorul intracomunitar. O firmă străină cumpără marfă de la furnizori români și o livrează în alte state membre. Are TVA deductibilă și aproape deloc TVA colectată, deci calculul iese negativ și nu se emite decizie. Rambursarea TVA se cere însă doar prin decont, iar fără decont banii rămân la buget.
La un nerezident, notificarea ajunge în SPV-ul folosit pentru codul de TVA românesc, deseori administrat de reprezentantul fiscal sau de un contabil local. Dacă firma a schimbat furnizorul de servicii și nimeni nu mai citește acel SPV, cele 15, 45 și 60 de zile trec fără ca cineva din firmă să afle. Când preluăm un client nerezident, SPV-ul e primul lucru pe care îl verificăm, înainte de primul decont.
Ce verifici dacă ai primit o notificare
- Perioada din notificare: e una pentru care chiar nu ai depus, sau decontul a fost respins la validare și nu a ajuns la ANAF?
- Decontul precompletat RO e-TVA pentru acea perioadă. De acolo pleacă ANAF, iar diferențele față de evidența ta trebuie explicate oricum.
- Facturile emise și primite din e-Factura. O factură primită de la un furnizor și neînregistrată în contabilitate apare la ANAF ca TVA deductibilă, dar la tine lipsește.
- Decontul complet, depus înainte de expirarea celor 15 zile. Așa nu se mai ajunge la decizie.
Depunerea lunară a decontului, cu reconcilierea față de e-TVA și e-Factura înainte de termen, e descrisă pe pagina decontului de TVA (D300). Dacă firma străină abia se înregistrează, obligația de a depune decontul începe din prima perioadă după înregistrarea în scopuri de TVA, chiar și fără tranzacții.
