Aveți un sediu permanent în România? Verificare pas cu pas
Sediul permanent nu se înființează și nu se declară din proprie inițiativă: el există sau nu, în funcție de ceea ce face efectiv firma dumneavoastră în România. Un birou la dispoziție, un angajat care lucrează de aici, o persoană care semnează contracte în numele firmei, un șantier care depășește șase luni — fiecare dintre acestea poate fi suficient, iar impozitul nu curge de la data la care vă înregistrați, ci de la data la care condițiile au fost întrunite.
- Evaluare locală, în browser
- Cod fiscal art. 8 · OCDE art. 5
- Rezultat pe trei niveluri
Verificat de Silvia, Expert contabil (CECCAR) · actualizat
Unealta
Evaluarea rulează în browserul dumneavoastră; răspunsurile nu se transmit nicăieri.
Cum funcționează evaluarea
Vă punem câteva întrebări simple, una pe rând; răspunsul dumneavoastră decide ce vă întrebăm mai departe. La final primiți un rezultat orientativ — verde, galben sau roșu — cu articolul din Codul fiscal pentru fiecare regulă folosită și cu notele care contează, inclusiv acolo unde răspunsul depinde de convenția de evitare a dublei impuneri cu statul dumneavoastră de rezidență. Instrumentul nu vă spune cum să evitați un sediu permanent: nu acesta e rolul lui și nu e subiectul pe care îl tratăm. Vă spune când apare riscul și ce obligații ar decurge.
Nu există scor și nu există medie. Rezultatul e dat de ramura pe care o parcurgeți: fiecare capăt al arborelui are un nivel și o listă fixă de note, iar dacă descrieți mai multe situații, nivelul final e cel mai ridicat dintre ele. Analiza urmează ordinea din lege: întâi art. 8 din Codul fiscal și Normele metodologice, apoi convenția cu statul dumneavoastră de rezidență — convenția poate doar să restrângă dreptul de impunere al României, niciodată să îl creeze, iar aplicarea ei cere certificatul de rezidență fiscală (art. 230 alin. (2)).
Nimic din ce răspundeți nu pleacă din browser. Evaluarea rulează integral pe dispozitivul dumneavoastră; singurele date care ajung la noi sunt cele pe care le trimiteți explicit prin formularul de ofertă.
Ce nu evaluează acest instrument
Sediul fix de TVA este un test diferit, în alt titlu al Codului fiscal: art. 266 alin. (2) lit. b) cere „suficiente resurse tehnice și umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri și/sau prestări de servicii impozabile”. Se poate avea sediu fix fără sediu permanent și invers; dacă există amândouă, sediul fix devine sediul permanent desemnat (art. 37 alin. (5)). Pentru obligația de înregistrare în scopuri de TVA avem un instrument separat: verificarea obligației de TVA, lângă pagina de înregistrare în scopuri de TVA pentru nerezidenți.
Rezidența fiscală a persoanei fizice (cele 183 de zile, centrul intereselor vitale — art. 7 pct. 28 și art. 59) și baza fixă a persoanei fizice nerezidente (art. 8 alin. (9)) se analizează separat, pe criterii proprii.
Locul conducerii efective nu intră în arbore, deși efectul lui e mai grav: dacă deciziile economico-strategice se iau în România sau cel puțin 50% dintre directorii executivi ori membrii consiliului de administrație sunt rezidenți, societatea străină poate fi considerată rezidentă fiscal în România și impozitată pe venitul mondial (art. 7 pct. 18 și art. 8^1). Instrumentul semnalează riscul printr-o notă, dar nu îl evaluează.
Cadrul legal pe scurt
Definiția. Art. 8 alin. (1) din Codul fiscal: „sediul permanent este un loc prin care se desfășoară integral sau parțial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent”. Normele metodologice (pct. 3 la art. 8) detaliază cele patru elemente: un loc de activitate, aflat la dispoziția firmei („nefiind necesar niciun înscris”), fix din punct de vedere geografic și comercial, menținut „pe o perioadă mai lungă de 6 luni”, prin care activitatea se desfășoară cu regularitate.
Șantierul. Art. 8 alin. (3) reține sediu permanent pentru un șantier, un proiect de construcție, un ansamblu, un montaj sau activități de supervizare „numai dacă șantierul, proiectul sau activitățile durează mai mult de 6 luni”. Art. 5 alin. (3) din Convenția-model OCDE 2017 cere douăsprezece luni, iar convențiile concrete preiau de regulă pragul de 12 luni — de exemplu cele cu Italia (2015) și cu China (2016). Perioadele contractelor conexe se adaugă la contractul de bază (art. 8 alin. (8)).
Agentul. Art. 8 alin. (5) reține sediu permanent când o persoană, alta decât un agent cu statut independent, „este autorizată și exercită în România autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului” sau „menține în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse sau bunuri în numele nerezidentului”. Formularea e cea dinaintea BEPS: modelul OCDE 2017 acoperă și rolul principal în încheierea contractelor și a eliminat regula stocului, însă România a formulat rezerve la art. 12–15 din Convenția multilaterală, depuse la 28 februarie 2022, astfel încât definiția din cele peste 85 de convenții acoperite nu a fost modificată pe această cale.
Impozitarea. Art. 36 alin. (1) obligă persoanele juridice străine care desfășoară activitate printr-un sediu permanent să plătească impozit pe profit „pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent”, cu cota de 16% (art. 17), profitul fiind atribuit prin regulile prețurilor de transfer și Raportul OCDE 2010 (art. 36 alin. (3)). Art. 36 alin. (4) și Normele (pct. 37) așază efectul retroactiv: veniturile și cheltuielile se reportează, iar impozitul se datorează de la începutul activității, odată ce durata legală de 6 luni sau termenul din convenție e depășit.
Întrebări frecvente
01Sediul permanent se înregistrează sau apare de la sine?
Apare de la sine, din fapte. Codul fiscal nu prevede o „opțiune” de înființare: dacă există un loc prin care se desfășoară activitatea sau un agent dependent, sediul permanent există, iar impozitul se datorează de la începutul activității, chiar dacă înregistrarea se face mai târziu (art. 36 alin. (4) și Normele la art. 36, pct. 37).
02De ce spune legea română 6 luni pentru șantiere, iar peste tot se citește 12?
Pentru că sunt două texte diferite. Art. 8 alin. (3) din Codul fiscal prevede 6 luni; art. 5 alin. (3) din Convenția-model OCDE 2017 prevede 12 luni, iar convențiile concrete preiau de regulă 12 luni — de exemplu cea cu Italia (2015) și cea cu China (2016). Convenția are prioritate și poate restrânge dreptul de impunere al României, cu condiția prezentării certificatului de rezidență fiscală (art. 230 alin. (2)).
03Un angajat care lucrează de acasă din România creează sediu permanent?
Nu automat. Comentariul OCDE la art. 5, §§18–19, cere ca locuința să fie folosită continuu pentru activitatea firmei și ca firma să fi impus această modalitate — de exemplu, nepunând la dispoziție un birou deși natura muncii îl cere. O prezență intermitentă sau incidentală nu e suficientă. În schimb, Normele la art. 8 dau exemplul unui prestator care petrece 3 zile pe săptămână, timp de 2 ani, în clădirea clientului, executând acolo activitatea lui de bază: acela este sediu permanent.
04Am o filială în România. Automat înseamnă sediu permanent pentru societatea-mamă?
Nu. Art. 8 alin. (7) spune că relația de control, singură, nu creează sediu permanent. Dar filiala poate deveni sediu permanent al mamei dacă, în fapt, îi pune la dispoziție un spațiu din care mama își desfășoară propria activitate sau dacă personalul filialei acționează în numele mamei ca agent dependent (art. 8 alin. (5)). În al doilea caz, excepția de agent independent nu funcționează, pentru că activitatea se desfășoară aproape exclusiv pentru mamă.
05Sediu permanent și sediu fix de TVA sunt același lucru?
Nu. Sunt două teste distincte: sediul permanent ține de impozitul pe profit (art. 8), iar sediul fix de TVA cere „suficiente resurse tehnice și umane pentru a efectua regulat livrări de bunuri și/sau prestări de servicii impozabile” (art. 266 alin. (2) lit. b)). Se poate avea unul fără celălalt. Dacă există amândouă, sediul fix devine sediul permanent desemnat pentru obligațiile de impozit pe profit (art. 37 alin. (5)).
Surse și temei legal
- Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) — art. 8 „Definiția sediului permanent” — Alin. (1) definiția; (2) lista de exemple; (3) șantierul — 6 luni; (4) activitățile pregătitoare sau auxiliare; (5) agentul dependent — autoritatea de a încheia contracte și stocul din care se livrează; (6) agentul independent; (7) filiala; (8) înregistrarea contractelor de servicii; (9) baza fixă a persoanei fizice.
- Normele metodologice la Codul fiscal (HG nr. 1/2016) — Titlul I, Secțiunea a 3-a, pct. 3 la art. 8 — Alin. (1)–(7): locul la dispoziție, fixitatea, permanența de 6 luni și cele patru exemple (vânzătorul, biroul pus la dispoziție, rampa de livrare, zugravul); alin. (8) închirierea de echipamente; alin. (9) agentul dependent la locul fix; alin. (11)–(19) site web, server, găzduire, comerț electronic; alin. (20)–(21) serviciile din art. 8 alin. (8).
- Codul fiscal — art. 17 (cota de 16%), art. 36 (rezultatul fiscal al sediului permanent) și art. 37 (sediul permanent desemnat) — Art. 36 alin. (1) obligația de plată; (2) atribuirea veniturilor și cheltuielilor; (3) prețurile de transfer și Raportul OCDE 2010 (trimitere inserată prin OUG nr. 115/2023, în vigoare de la 1 ianuarie 2024); (4) efectul retroactiv; (5) sediul permanent unic. Art. 37 alin. (1)–(4) desemnarea și cumularea; alin. (5) sediul fix care e și sediu permanent desemnat.
- Codul fiscal — art. 223–224 (veniturile nerezidenților, reținerea la sursă) și art. 230 (aplicarea convențiilor, certificatul de rezidență) — Art. 223 alin. (2) lit. a): veniturile atribuibile unui sediu permanent nu se impozitează potrivit Titlului VI, ci potrivit Titlului II sau IV. Art. 223 alin. (1) lit. c), e), g), l), o): dobânzile, redevențele, comisioanele și serviciile de management care sunt cheltuieli ale sediului permanent devin venituri obținute din România. Art. 230 alin. (2): certificatul de rezidență fiscală.
- Codul fiscal — art. 266 alin. (2) lit. b): definiția sediului fix în scopuri de TVA — Folosit exclusiv pentru delimitarea „sediu permanent (impozit pe profit) ≠ sediu fix (TVA)”. Criteriul de TVA: suficiente resurse tehnice și umane pentru a efectua regulat livrări sau prestări impozabile. Transpune art. 11 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011.
- OECD, Model Tax Convention on Income and on Capital: Condensed Version 2017 — art. 5 și Comentariul la art. 5 — Art. 5 alin. (1) definiția; (3) cele 12 luni pentru șantiere; (4) activitățile pregătitoare sau auxiliare; (5) agentul — „habitually plays the principal role”; (6) agentul independent — „exclusively or almost exclusively”. Comentariu: §§14–19 (locul la dispoziție, munca de acasă), §§51–55 (durata șantierului, subcontractorii, întreruperile sezoniere), §144 (prevederea alternativă pentru servicii, 183 de zile).
- Poziția României la Convenția multilaterală (MLI) — lista de rezerve și notificări depusă la OCDE — Depusă la 28 februarie 2022. Rezervă totală la art. 12 (comisionari), art. 13 (excepțiile de activități specifice, inclusiv anti-fragmentarea), art. 14 (fragmentarea contractelor de șantier) și art. 15 (definiția „closely related”). Consecință: definiția sediului permanent din convențiile României nu a fost modificată de MLI.
- Legea nr. 5/2022 privind ratificarea Convenției multilaterale (MLI) — Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 28 bis din 10 ianuarie 2022. MLI semnată de România la Paris, la 7 iunie 2017; în vigoare pentru România de la 1 iunie 2022; efecte de la 1 ianuarie 2024.
- ANAF — Convenții pentru evitarea dublei impuneri (lista și textele convențiilor) — Exemplele folosite aici: România–Italia (25.04.2015) — șantier 12 luni; România–China (04.07.2016) — șantier 12 luni și clauză de servicii de peste 183 de zile în 12 luni.
- Ordinul președintelui ANAF nr. 2994/2016 — înregistrarea contractelor încheiate cu nerezidenți — M. Of. nr. 854 din 27 octombrie 2016, emis în temeiul art. 8 alin. (8) din Codul fiscal. Obligația revine beneficiarului rezident; formular 017; termen de 30 de zile de la încheierea contractului; modificări în 15 zile; contractele pentru activități desfășurate în afara României nu se înregistrează.
- Ordinul președintelui ANAF nr. 828/2026 — dosarul prețurilor de transfer — M. Of. nr. 543 din 2 iulie 2026, emis chiar în temeiul art. 36 alin. (3) și art. 37 alin. (3). Praguri pe categorie de tranzacție și pe persoană afiliată. Art. 15: se aplică tranzacțiilor derulate din 2026 și procedurilor de administrare inițiate după 1 ianuarie 2027.
- OUG nr. 8/2026 — modificări ale Codului fiscal, inclusiv termenul declarației anuale de impozit pe profit — M. Of. nr. 147 din 25 februarie 2026. Modifică art. 42 alin. (1): declarația anuală se depune până la 25 iunie inclusiv a anului următor, începând cu declarația aferentă anului 2026 (art. 45 alin. (21^4)). Nu modifică art. 8 și nici art. 17.
- OPANAF nr. 1699/2021, în forma înlocuită prin OPANAF nr. 15/2026 — formularul 013 — M. Of. nr. 17 din 14 ianuarie 2026. Anexa nr. 2: declarația de înregistrare fiscală pentru contribuabilii nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente. Formularul 015 e cel pentru nerezidenții fără sediu permanent.
- ANAF DGRFP Cluj — „Impozitarea veniturilor obținute din România de nerezidenți”, 21 octombrie 2025 — Material ANAF: enunță regula din art. 223 alin. (2) lit. a) și lista actelor aplicabile, inclusiv OPANAF nr. 2994/2016. Nu e izvor de drept, dar arată conduita organului fiscal.
- CJUE — C-533/22 SC Adient (13 iunie 2024), C-333/20 Berlin Chemie A. Menarini (7 aprilie 2022), C-232/22 Cabot Plastics Belgium (29 iunie 2023) — Jurisprudență pe sediul fix de TVA, folosită exclusiv pentru delimitare și pentru nota despre substanță — nu ca temei pentru impozitul pe profit. Adient: apartenența la același grup și un contract de servicii nu conferă, prin ele însele, un sediu fix.
- OECD, 2010 Report on the Attribution of Profits to Permanent Establishments — Trimitere expresă în art. 36 alin. (3) și art. 37 alin. (3) din Codul fiscal, pentru atribuirea profitului către sediul permanent.
Spune-ne ce obligații ai și îți răspundem cu o ofertă clară.
Prima consultație este gratuită și fără obligații. Îți răspundem de regulă în aceeași zi lucrătoare. Descrie situația în câteva rânduri; oferta scrisă, cu abonament fix, vine în 1–2 zile.

