Calculator TVA 2026: din net în brut și invers

Cum calculează

Din suma fără TVA, taxa este baza înmulțită cu cota. La 1.000 de lei și 21%, TVA-ul este 210 lei, iar totalul 1.210 lei. La 11%, aceeași bază dă 110 lei TVA și 1.110 lei total.

Din suma cu TVA se aplică procedeul sutei mărite, prevăzut la pct. 36 lit. b) din normele de aplicare a art. 291 din Codul fiscal: baza este totalul împărțit la 1,21, respectiv la 1,11. Dintr-un total de 1.000 de lei la 21%, baza este 826,45 lei, iar TVA-ul 173,55 lei. Cine scade 21% din total ajunge la 790 de lei și greșește baza cu 36,45 lei.

Fiecare rezultat se rotunjește la două zecimale, cu jumătatea în sus. La calculul din brut, TVA-ul se obține ca diferență între total și bază, astfel încât cele două să dea totalul exact, la ban. Pe o factură cu multe rânduri, programul de facturare poate rotunji pe fiecare rând, iar totalul lui poate diferi cu un ban de cel calculat aici pe sumă.

Când datorează TVA în România un vânzător străin

Cota românească se aplică doar dacă operațiunea are locul în România. Pentru bunuri, regula e la art. 275 din Codul fiscal: locul unde se află bunurile când începe transportul sau, fără transport, locul unde sunt puse la dispoziția cumpărătorului. O firmă străină care vinde din stoc ținut într-un depozit din România face livrări cu locul aici și facturează cu 21% sau 11%.

Pentru aceste livrări firma se înregistrează în scopuri de TVA înainte de prima operațiune (art. 316). Durează în jur de o săptămână de la dosarul complet. Pașii sunt pe pagina de înregistrare în scopuri de TVA pentru nerezidenți, iar verificatorul de obligație răspunde din două întrebări dacă înregistrarea e necesară.

Vânzările la distanță către persoane fizice din România poartă TVA românească după ce vânzătorul depășește plafonul de 10.000 de euro pe an, cumulat pe toată Uniunea (art. 278^1). Taxa se poate declara prin ghișeul unic OSS din țara vânzătorului, fără înregistrare aici. Detaliile sunt în ghidul de TVA pentru comerțul online.

Ce nu acoperă

Calculatorul aplică o cotă unei sume. Nu stabilește dacă operațiunea e taxabilă, unde are locul și cine plătește taxa. Rămân în afara lui scutirile (art. 292–296: livrări intracomunitare, exporturi, servicii medicale, financiare, de învățământ) și regimul special de scutire pentru întreprinderile mici (art. 310).

Nu tratează nici taxarea inversă. La serviciile prestate de o firmă străină unei firme românești, taxa o datorează beneficiarul (art. 307 alin. (2)), iar factura se emite fără TVA. Între firme românești, taxarea inversă de la art. 331 se aplică, de exemplu, la cereale, deșeuri și material lemnos.

Regimurile marjei pentru agențiile de turism (art. 311) și pentru bunurile second-hand, operele de artă și antichități (art. 312) calculează taxa din marjă, nu din preț. Procedeul sutei mărite se aplică acolo marjei, așa că rezultatul de aici nu se poate folosi direct.