Ce este impozitul pe dividende și cine îl reține
Impozitul pe dividende este un impozit reținut la sursă: societatea care distribuie profitul îl calculează, îl oprește din suma brută cuvenită asociatului și îl virează la bugetul de stat. Asociatul primește dividendul net. Obligația de calcul, reținere și plată aparține societății, nu beneficiarului — o distincție care contează, pentru că sancțiunea pentru nereținere sau nevirare cade tot asupra societății.
De la 1 ianuarie 2026, cota este de 16% din dividendul brut, stabilită prin Legea nr. 141/2025, care a modificat art. 43 alin. (2) și art. 97 alin. (7) din Codul fiscal. Se aplică identic beneficiarilor persoane fizice și persoane juridice rezidente, indiferent de regimul fiscal al societății care distribuie — o microîntreprindere și o societate plătitoare de impozit pe profit rețin aceeași cotă.
Peste acest impozit se poate adăuga, pentru persoanele fizice, contribuția de asigurări sociale de sănătate, care funcționează după o logică complet diferită și este tratată separat mai jos.
Ce s-a schimbat de la 1 ianuarie 2026
| Element | Situația anterioară | Din 2026 |
|---|---|---|
| Cota impozitului pe dividende | Cotă mai mică, majorată în trepte în anii anteriori | 16% |
| Momentul aplicării cotei | La data distribuirii | La data distribuirii — cota în vigoare atunci |
| CASS pentru persoane fizice | Datorată peste praguri exprimate în salarii minime | Aceeași logică; pragurile se verifică pentru anul în curs |
| Beneficiari nerezidenți | Cota internă, redusă prin convenție | Cota internă de 16%, redusă prin convenție |
Consecința practică cea mai importantă: cota se raportează la momentul distribuirii, nu la anul în care s-a realizat profitul. Un profit din exercițiile anterioare, distribuit în 2026, se impozitează cu cota din 2026. Verificarea rezervelor și a profitului reportat înainte de o hotărâre de repartizare este, prin urmare, o decizie cu efect fiscal direct.
Repartizare trimestrială sau anuală
Legea permite două ritmuri de distribuire, cu proceduri diferite.
| Aspect | Repartizare anuală | Repartizare trimestrială |
|---|---|---|
| Baza documentară | Situațiile financiare anuale aprobate | Situații financiare interimare, întocmite pentru trimestru |
| Decizia | Hotărâre a adunării generale a asociaților | Hotărâre a adunării generale, pe baza situațiilor interimare |
| Caracterul sumei | Dividend definitiv | Dividend interimar, supus regularizării |
| Regularizarea | Nu se aplică | După aprobarea situațiilor financiare anuale |
| Riscul specific | Blocarea lichidităților până la finalul anului | Distribuirea peste profitul anual efectiv, cu obligație de restituire |
Repartizarea trimestrială rezolvă o problemă reală de cash-flow al asociaților, dar adaugă două obligații: întocmirea situațiilor financiare interimare, care nu este o simplă balanță, și regularizarea de la final de an. Dacă profitul anual efectiv este mai mic decât suma distribuită pe parcursul anului, diferența se restituie societății în termenul prevăzut de lege de la aprobarea situațiilor financiare anuale.
Situațiile financiare, interimare și anuale, sunt tratate pe pagina de serviciu dedicată situațiilor financiare anuale.
Cum se declară și se plătește
Fluxul, în ordine:
- Hotărârea de repartizare a adunării generale a asociaților, cu suma brută pe fiecare asociat.
- Reținerea impozitului de 16% la momentul plății efective a dividendului.
- Declararea impozitului reținut prin formularul 100.
- Plata impozitului la bugetul de stat, ca regulă până la data de 25 a lunii următoare celei în care dividendul a fost plătit.
- Declarația informativă anuală — 205 pentru beneficiarii persoane fizice rezidente, 207 pentru beneficiarii nerezidenți.
Pentru dividendele distribuite, dar neplătite până la sfârșitul exercițiului financiar, impozitul devine scadent la un termen din anul următor. Termenul exact, ca și cel al declarațiilor informative anuale, se verifică în calendarul obligațiilor fiscale al anului — toate reperele recurente sunt centralizate în calendarul fiscal.
Formularele și instrucțiunile de completare sunt publicate de ANAF în secțiunea Toate formularele, cu explicații.
CASS pe dividende la persoane fizice
Aici se produc cele mai multe surprize, pentru că mecanismul este diferit de cel al impozitului.
Impozitul de 16% se reține de societate, la fiecare plată. Contribuția de asigurări sociale de sănătate nu se reține de societate: se datorează de persoana fizică, se calculează anual și se declară prin declarația unică.
Logica, în forma prevăzută la art. 170 și art. 174 din Codul fiscal:
- Se însumează veniturile extrasalariale realizate de persoana fizică într-un an — dividende, chirii, activități independente, investiții și celelalte categorii prevăzute de lege.
- Dacă totalul este cel puțin egal cu 6 salarii minime brute pe țară — art. 170 alin. (2) —, se datorează contribuția.
- Baza de calcul nu este venitul efectiv realizat, ci un plafon fix, corespunzător treptei atinse: 6, 12 sau 24 de salarii minime brute.
- Cota este de 10%, aplicată acelui plafon.
- Contribuția se declară și se plătește de persoana fizică, la termenele declarației unice.
Salariul minim brut se stabilește prin hotărâre de guvern și s-a modificat inclusiv în cursul unui an, așa că nivelul în lei al fiecărei trepte se verifică pentru anul de realizare a venitului, în textul Codului fiscal în vigoare atunci. Textul consolidat al Codului fiscal este disponibil în forma publicată de ANAF.
Exemplu de calcul, cu cifre. Un asociat unic, persoană fizică rezidentă, primește în 2026 un dividend brut de 200.000 lei și nu are alte venituri extrasalariale. Notăm cu S salariul minim brut aplicabil anului.
| Element | Calcul | Rezultat |
|---|---|---|
| Impozit pe dividende, reținut de societate | 16% × 200.000 | 32.000 lei |
| Dividend net încasat | 200.000 − 32.000 | 168.000 lei |
| Treapta CASS | venit peste 24 × S | plafon 24 × S |
| CASS datorată, prin declarația unică | 10% × 24 × S | sumă fixă, plafonată |
Ce se vede din tabel: impozitul crește proporțional cu dividendul, iar contribuția nu — ea se oprește la treapta de 24 de salarii minime, oricât de mare ar fi venitul. La un dividend de 200.000 lei, contribuția reprezintă un procent de o singură cifră din sumă; la un dividend de 40.000 lei, aceeași treaptă fixă ar cântări mult mai greu.
Efectul practic pe care merită să îl rețină un asociat: costul total al scoaterii banilor din firmă nu este 16%, ci 16% plus, eventual, contribuția de sănătate — iar ponderea acesteia scade pe măsură ce dividendul crește. Exact din acest motiv, momentul și mărimea distribuirii se calculează, nu se estimează.
Dividende plătite către nerezidenți
Când asociatul este rezident fiscal în alt stat, se suprapun trei niveluri de reguli.
1. Cota internă. România aplică, în principiu, cota de 16%, reținută la sursă de societatea românească.
2. Convenția de evitare a dublei impuneri. Dacă între România și statul de rezidență al beneficiarului există o convenție care prevede o cotă mai mică pentru dividende, se poate aplica acea cotă. Condiția esențială este certificatul de rezidență fiscală, valabil pentru anul în care se face plata și prezentat înainte de plată. Fără certificat, societatea aplică cota internă; recuperarea diferenței ulterior este posibilă, dar presupune o procedură separată de restituire.
3. Regimul aplicabil societăților-mamă din Uniunea Europeană. Legislația transpune regimul comun aplicabil societăților-mamă și filialelor din state membre diferite, care poate conduce la scutirea dividendelor de impozit cu reținere la sursă. Aplicarea este condiționată de un procent minim de participare deținut pe o perioadă minimă neîntreruptă, plus condiții privind forma juridică și regimul fiscal al beneficiarului. Procentele și perioadele se verifică în textul în vigoare, pentru că sunt exact elementele pe care ANAF le controlează la o verificare.
Pentru dividendele plătite nerezidenților se depune anual declarația informativă 207. Tratamentul detaliat al reținerilor la sursă către nerezidenți este pe pagina de serviciu impozitarea nerezidenților.
Cazuri particulare
Asociat unic, persoană fizică, în microîntreprindere. Regimul fiscal al societății nu schimbă impozitul pe dividende. Comparația între cele două regimuri de impozitare a firmei se face separat — vezi ghidul microîntreprindere sau impozit pe profit — iar dividendele se adaugă identic peste ambele.
Dividende către o societate românească. Legislația prevede condiții în care dividendele plătite de o societate românească unei alte societăți românești nu sunt impozabile, legate de procentul de participare și de perioada de deținere. Condițiile se verifică la fiecare distribuire, nu se presupun.
Retrageri de bani fără hotărâre de repartizare. Sumele luate de asociat din firmă fără o distribuire legală de dividende nu sunt dividende. Sunt, de regulă, împrumuturi sau avansuri, cu propriile consecințe fiscale, iar la o inspecție pot fi recalificate. Este una dintre situațiile în care corectarea ulterioară costă semnificativ mai mult decât formalitatea inițială.
Dividende în natură. Distribuirea de bunuri în locul sumelor de bani are consecințe suplimentare, inclusiv în materie de TVA. Se analizează separat, pe operațiune.
Erorile frecvente
- Distribuirea trimestrială fără situații financiare interimare. O balanță de verificare nu ține locul situațiilor interimare cerute de lege.
- Omiterea regularizării de la finalul anului, la firmele care au distribuit trimestrial.
- Reținerea impozitului la data hotărârii, nu la data plății, sau invers — cu declararea la termen greșit.
- Aplicarea cotei din convenție fără certificat de rezidență fiscală valabil la data plății.
- Confuzia între impozit și CASS. Societatea reține doar impozitul; contribuția o declară persoana fizică, prin declarația unică.
- Ignorarea rezervei legale și a pierderilor reportate înainte de repartizare, ceea ce face hotărârea atacabilă și distribuirea nelegală.
Ce facem noi
Verificăm dacă profitul este efectiv distribuibil, pregătim documentația repartizării — inclusiv situațiile financiare interimare pentru distribuirile trimestriale — calculăm și declarăm impozitul reținut, depunem declarațiile informative anuale și, pentru asociații nerezidenți, gestionăm certificatele de rezidență fiscală și aplicarea convenției. Facem separat și estimarea contribuției de sănătate datorate de persoana fizică, ca asociatul să știe costul total înainte de a lua decizia, nu după. Detalii pe consultanță fiscală.
Cum se decide, în practică, momentul distribuirii
Întrebarea reală nu este „cât e impozitul”, ci „când distribui”. Cota se aplică la data distribuirii, contribuția de sănătate se calculează pe totalul veniturilor extrasalariale ale anului, iar profitul reportat rămâne disponibil și în anii următori. Aceste trei elemente interacționează, iar decizia optimă pentru un asociat cu venituri multiple diferă de cea a unui asociat care are doar dividende. Se calculează, nu se estimează.
