Ce s-a schimbat la cotele de TVA de la 1 august 2025
Cota TVA 21% este, de la 1 august 2025, cota standard din România — a înlocuit cota de 19%. În același timp, cele două cote reduse care coexistau până atunci, 9% și 5%, au fost comasate într-o cotă redusă unică de 11%. Modificarea vine din Legea nr. 141/2025, care a rescris art. 291 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, și se aplică operațiunilor al căror fapt generator intervine începând cu acea dată.
Schimbarea are două straturi. Primul este aritmetic și se rezolvă într-o zi: se schimbă procentele în softul de facturare. Al doilea este de încadrare și durează mult mai mult: fiecare produs și fiecare serviciu care beneficia de o cotă redusă trebuie reverificat, pentru că nu toate categoriile s-au mutat în același loc. Unele au ajuns la 11%. Altele au ieșit din regimul redus și au trecut direct la 21%.
Efectele se văd imediat în decontul de TVA D300, care de la august grupează bazele impozabile pe cotele noi, și ceva mai târziu în SAF-T, unde cotele se raportează prin coduri de nomenclator, nu ca procente.
Ce a trecut la 11% și ce a trecut la 21%
Categoriile care beneficiau anterior de cotele reduse se regăsesc, în principiu, astfel:
| Situația anterioară | Regula generală după 1 august 2025 |
|---|---|
| Operațiuni la cota standard 19% | 21% |
| Alimente, medicamente, apă, cazare, servicii de restaurant și catering (9%) | 11% |
| Cărți, manuale, ziare, acces la evenimente culturale și sportive (5%) | 11% |
| Categorii scoase din regimul redus prin pachetul fiscal | 21% |
Tabelul este o hartă de orientare, nu un instrument de încadrare. Încadrarea corectă se face pe textul legii și pe codul NC al produsului, nu după denumirea comercială sau după categoria din catalogul propriu. Două produse care par identice pentru un client pot avea coduri NC diferite și, prin urmare, cote diferite.
Zonele în care vedem cele mai multe discuții sunt cele de graniță: alimentele cu adaosuri față de alimentele de bază, băuturile în funcție de compoziție, suplimentele alimentare față de medicamente, locuințele și lucrările de construcții. Pentru fiecare dintre ele, întrebarea utilă nu este „ce cotă aveam”, ci „pe ce poziție din lege intru acum”. Dacă răspunsul nu este evident din text, este un caz de consultanță fiscală, nu unul de setare în program.
Forma consolidată a Codului fiscal, cu articolul 291 privind cotele, se consultă în secțiunea de legislație a ANAF.
Pe cine afectează
Modificarea atinge orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România, inclusiv companiile străine care au aici doar cod de TVA. Intensitatea diferă însă:
- Comerțul cu amănuntul și HoReCa — schimbă prețuri afișate, nomenclatoare de produse și setări de casă de marcat, pe volume mari de articole.
- Firmele cu contracte de lungă durată — abonamente, chirii, servicii recurente — unde cota se schimbă în mijlocul unui contract deja semnat.
- Constructorii și dezvoltatorii imobiliari, pentru care mutarea unei categorii din regimul redus în cel standard modifică direct economia proiectului.
- Firmele cu avansuri încasate înainte de 1 august pentru livrări ulterioare, care au de făcut regularizări.
Facturi în tranziție și avansuri
Regula de bază este simplă și se aplică mecanic: cota este cea în vigoare la data faptului generator, adică la data livrării bunului sau a prestării serviciului. Data emiterii facturii nu schimbă cota. O livrare din 28 iulie facturată pe 3 august rămâne, de regulă, la cota veche.
Excepția care produce cel mai mult efort este avansul. Când ai facturat un avans înainte de 1 august, cu cota veche, iar livrarea are loc după, avansul se regularizează la data faptului generator, potrivit art. 291 alin. (4)–(6) din Codul fiscal: se stornează linia facturată cu cota veche și se reia cu cota nouă, iar factura finală reflectă cota aplicabilă livrării. Regularizarea intră în decontul perioadei în care intervine faptul generator.
Exemplu de regularizare. Pe 10 iulie 2025 ai facturat un avans de 30.000 lei fără TVA pentru un utilaj, cu TVA 19% — adică 5.700 lei taxă colectată și 35.700 lei încasați. Livrarea are loc pe 20 septembrie 2025, la un preț total de 100.000 lei fără TVA.
| Element | Cotă | Bază | TVA |
|---|---|---|---|
| Avans facturat în iulie | 19% | 30.000 lei | 5.700 lei |
| Stornarea avansului, la livrare | 19% | −30.000 lei | −5.700 lei |
| Reluarea avansului la cota nouă | 21% | 30.000 lei | 6.300 lei |
| Restul de plată | 21% | 70.000 lei | 14.700 lei |
| Total factură finală | — | 100.000 lei | 21.000 lei |
TVA colectată suplimentar față de momentul avansului este de 600 de lei (6.300 − 5.700) și se declară în decontul lunii septembrie, nu în cel al lunii iulie. Dacă prețul a fost negociat cu TVA inclus, diferența de 2 puncte procentuale iese din marja furnizorului — motiv pentru care clauza de preț din contract contează la fel de mult ca setarea din program.
Trei situații merită verificate individual, pentru că nu se rezolvă din regula generală:
- Facturile de regularizare și notele de credit aferente unor operațiuni anterioare — urmează cota operațiunii inițiale.
- Serviciile prestate continuu, decontate periodic, unde faptul generator intervine la sfârșitul fiecărei perioade de decontare.
- Reducerile comerciale acordate ulterior pentru livrări dinainte de august.
Ce ai de făcut în softul de facturare și în SAF-T
- Actualizează nomenclatorul de produse, nu doar cotele globale. Fiecare articol are propria încadrare; o schimbare „în bloc” de la 9% la 11% mută și articolele care ar fi trebuit să ajungă la 21%.
- Verifică șabloanele de contracte și abonamente care generează facturi automat, inclusiv cele cu prețuri stabilite cu TVA inclus.
- Reconfigurează casele de marcat și grupele de taxare, acolo unde există vânzare cu amănuntul.
- Actualizează tabela de taxe din SAF-T. În D406, cotele se transmit prin codurile din nomenclatorul ANAF. Dacă maparea rămâne pe codurile vechi, fișierul poate trece de validare și, totuși, să raporteze cote inexistente.
- Verifică rapoartele de reconciliere dintre jurnalele de TVA, decont și fișierul SAF-T pentru prima lună completă după schimbare. Aici apar diferențele.
Sancțiuni și corectarea erorilor de încadrare
Aplicarea unei cote greșite nu este sancționată ca atare printr-o amendă fixă. Consecința este de altă natură: TVA colectată insuficient se stabilește suplimentar de organul fiscal, cu dobânzi și penalități de întârziere pentru perioada scursă. În sens invers, TVA colectată în plus rămâne datorată bugetului până la corectarea facturii către client.
Corectarea voluntară, prin factură de corecție și decont rectificativ, este întotdeauna mai ieftină decât cea constatată la control. Dacă ai emis facturi cu cotă greșită în primele săptămâni de la 1 august, ordinea corectă este: identifici toate documentele afectate, corectezi facturile, retransmiți prin RO e-Factura documentele de corecție, apoi ajustezi decontul.
Cel mai frecvent tipar pe care îl vedem: firma a schimbat cota standard în aceeași zi, dar a lăsat neatinse produsele cu cotă redusă, presupunând că „reducerea rămâne redusă”. Comasarea celor două cote reduse într-una singură a schimbat însă și încadrări, nu doar procente.
