Cum funcționează impozitarea criptomonedelor în România
Impozitarea criptomonedelor pornește de la o încadrare simplă: Codul fiscal tratează câștigul din transferul de monedă virtuală ca venit din alte surse obținut de persoana fizică. Declararea și plata revin contribuabilului, prin declarația unică. Nicio platformă de tranzacționare nu reține impozitul în locul lui.
Cota depinde de anul în care s-a realizat câștigul:
| Anul realizării câștigului | Cotă | Temei |
|---|---|---|
| 2025 și anii anteriori | 10% | Cota generală pentru veniturile din alte surse, în forma legii din acei ani |
| 2026 și ulterior | 16% | Art. 116 alin. (2^1) din Codul fiscal, introdus prin art. XII din Legea nr. 239/2025 |
Legea nr. 239/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1160 din 15 decembrie 2025, a introdus alineatul care stabilește aplicarea cotei de 16% asupra câștigului din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigurile din 2025 rămân la 10% și se declară, la cota veche, în declarația unică depusă în 2026; câștigurile din 2026 se declară la 16%, în declarația depusă în 2027.
Elementul care se înțelege cel mai des greșit este baza de impozitare. Impozitul nu se aplică sumei încasate din vânzare, ci câștigului: diferența pozitivă dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție, din care se scad costurile directe ale tranzacției, în principal comisioanele platformei.
Dacă ai nevoie de o verificare punctuală pe documentele reale, este exact obiectul serviciului de consultanță fiscală.
Exemplu de calcul, pentru un an fiscal 2026
O persoană fizică rezidentă în România realizează în cursul anului 2026 trei ieșiri:
| Operațiune | Preț de vânzare | Preț de achiziție | Comisioane | Rezultat |
|---|---|---|---|---|
| Vânzare activ A | 60.000 lei | 45.000 lei | 500 lei | +14.500 lei |
| Schimb activ B în activ C | 12.000 lei | 15.000 lei | 200 lei | −3.200 lei |
| Vânzare activ C | 9.000 lei | 8.850 lei | 20 lei | +130 lei |
Câștigul net anual este 14.500 − 3.200 + 130 = 11.430 lei. Impozitul datorat: 16% × 11.430 = 1.828,8 lei, rotunjit potrivit regulilor de completare a declarației.
Observă ce nu se aplică aici: câștigul de 130 de lei din a treia operațiune este sub 200 de lei pe tranzacție, dar scutirea nu operează, pentru că totalul câștigurilor anului depășește 600 de lei. Scutirea este condiționată cumulativ, nu tranzacție cu tranzacție.
La acest impozit se adaugă, dacă pragurile sunt atinse, contribuția de asigurări sociale de sănătate — tratată mai jos.
Ce se declară: câștigul net anual, nu fiecare tranzacție
Calculul se face pe an fiscal, cumulat, nu tranzacție cu tranzacție în declarație. Practic:
- Se calculează câștigul sau pierderea pentru fiecare transfer — vânzare contra monedă fiduciară, schimb între criptomonede, plata unui bun sau serviciu în criptomonede.
- Se însumează rezultatele pozitive și cele negative ale anului.
- Se declară câștigul net anual rezultat.
Câteva reguli practice care rezultă din această mecanică:
- Schimbul dintre două criptomonede este un transfer. Nu este nevoie de conversia în lei sau în euro pentru ca operațiunea să genereze câștig sau pierdere impozabilă.
- Simpla deținere nu produce venit impozabil. Creșterea de valoare a unui activ nevândut nu se declară.
- Costurile directe se scad, dar trebuie documentate. Comisioanele de platformă și cele de rețea intră aici; costurile generale, precum abonamente sau echipamente, nu.
- Metoda de determinare a prețului de achiziție trebuie aplicată consecvent pe tot anul, pentru toate tranzacțiile cu același activ.
Scutirea pentru sume mici rămâne în vigoare și după majorarea cotei: câștigul sub 200 de lei pe tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor din anul fiscal să nu depășească 600 de lei. Depășirea plafonului anual anulează scutirea pentru tot anul, deci evidența rămâne necesară inclusiv la volume mici.
Declarația unică: ce se completează și când
Veniturile se declară în declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, depusă electronic prin Spațiul Privat Virtual. Câștigul din monedă virtuală se raportează la secțiunea veniturilor realizate în anul anterior, împreună cu celelalte venituri ale persoanei.
Termenul anual de depunere a fost modificat de mai multe ori în ultimii ani. Se verifică în calendarul obligațiilor fiscale al anului respectiv, împreună cu termenul de plată a impozitului și al contribuțiilor. Formularele și instrucțiunile oficiale sunt publicate de ANAF, în secțiunea de asistență pentru contribuabili.
Trei situații care cer atenție la completare:
- Pierderea anuală din transferuri nu produce impozit, dar nu se ignoră: se declară, pentru că întregul calcul trebuie să fie verificabil.
- Veniturile din alte activități legate de criptomonede — minerit, staking, recompense, airdrop — nu urmează automat același regim ca vânzarea. Încadrarea se face pe natura concretă a venitului și este una dintre zonele în care practica este încă neuniformă.
- Conturile deschise la platforme din străinătate nu schimbă locul impozitării pentru o persoană fizică rezidentă în România, care datorează impozit pentru veniturile din orice sursă.
Contribuția de sănătate: pragurile care contează
Peste impozitul de 16% se poate adăuga contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). Ea nu se datorează pe fiecare leu de câștig, ci apare atunci când veniturile extrasalariale care intră în baza de calcul depășesc, cumulat, un prag raportat la salariul minim brut pe țară.
Mecanismul, în forma din Codul fiscal: veniturile din investiții, din alte surse, din chirii și din activități independente se cumulează; dacă totalul este cel puțin egal cu 6 salarii minime brute, contribuția se datorează, iar baza de calcul nu este venitul real, ci un plafon fix — 6, 12 sau 24 de salarii minime, în funcție de treapta atinsă. Cota este de 10%, aplicată acelui plafon.
De aici o particularitate contraintuitivă, care merită reținută: depășirea unui prag cu câțiva lei produce contribuție pentru întreaga bază aferentă acelui prag. În sens invers, la câștiguri mari, contribuția este plafonată la treapta maximă, deci ponderea ei în costul total scade.
Salariul minim brut se stabilește anual, prin hotărâre de guvern, și s-a modificat inclusiv în cursul unui an. Pentru anul fiscal pe care îl declari, nivelul salariului minim și treapta aplicabilă se verifică în forma legii aplicabile acelui an — un calcul făcut pe regulile anului anterior este cea mai frecventă cauză de diferență constatată ulterior.
Evidența: partea care decide rezultatul unui control
În lipsa unei rețineri la sursă, întreaga sarcină a probei stă la contribuabil. O evidență completă conține, pentru fiecare tranzacție: data, tipul activului, cantitatea, prețul de achiziție, prețul de vânzare, comisioanele și moneda de decontare.
Ce merită arhivat, pe lângă calculul propriu-zis:
- Exporturile de tranzacții din fiecare platformă folosită, în format brut, descărcate cât timp contul este activ.
- Extrasele bancare care documentează alimentările și retragerile.
- Istoricul portofelelor proprii, cu adresele publice folosite.
- Documentele de achiziție inițială, inclusiv pentru active cumpărate cu ani în urmă.
Riscul concret nu este de natură teoretică: fără prețul de achiziție documentat, câștigul nu poate fi demonstrat, iar organul fiscal poate porni de la întreaga sumă încasată ca bază impozabilă. Platformele care își încetează activitatea sau care restricționează accesul la istoric transformă o problemă de arhivare într-una de calcul.
Raportarea automată a platformelor: ce s-a schimbat din 2026
Până acum, corelarea dintre ce declara contribuabilul și ce se întâmpla efectiv în conturile lui de la platforme era dificilă pentru administrația fiscală. OUG nr. 71/2025 a transpus în legislația română cadrul de raportare pentru cripto-active — cunoscut ca DAC8 la nivel european și CARF la nivelul OCDE.
Consecința practică: furnizorii de servicii de cripto-active au obligația să identifice utilizatorii, să determine jurisdicția lor de rezidență fiscală și să raporteze tranzacțiile, iar administrațiile fiscale schimbă automat aceste informații între ele. O declarație incompletă nu mai este invizibilă; devine o necorelare.
Pentru contribuabil, asta schimbă ordinea de priorități: evidența proprie nu mai servește doar la calculul impozitului, ci și la reconcilierea cu ce raportează platformele — inclusiv pentru operațiuni care nu produc venit impozabil, cum sunt transferurile între portofelele proprii.
Criptomonede deținute prin firmă
Când activele sunt cumpărate și vândute de o societate, discuția se mută complet. Nu mai vorbim de impozit pe venitul persoanei fizice, ci de contabilitate și de impozitul societății:
- Tranzacțiile se înregistrează în contabilitate, cu documente justificative și cu o politică de evaluare aplicată consecvent.
- Rezultatul intră în baza impozabilă a societății — impozit pe profit sau impozit pe veniturile microîntreprinderii, în funcție de regim. Comparația dintre cele două este detaliată în ghidul microîntreprindere sau impozit pe profit.
- Distribuirea profitului către asociați atrage impozit pe dividende, cu cota de 16% din 2026, tratată separat în ghidul despre impozitul pe dividende.
- Operațiunile intră în raportările curente ale societății, inclusiv în fișierul SAF-T, ceea ce înseamnă că trebuie să fie corect codificate contabil de la început.
Alegerea între deținerea personală și cea prin firmă nu are un răspuns general: depinde de volum, de frecvență, de sursa fondurilor și de ce se întâmplă cu banii după vânzare. Este exact tipul de situație în care o analiză scrisă, pe cifrele reale, costă mai puțin decât o rectificare ulterioară.
